„Nu am totul, dar iubesc tot ceea ce am.” Este motto-ul după care se ghidează una dintre sportivele reprezentative ale țării noastre. Cu o ambiție ieșită din comun, cu dorință și pasiune, pentru gimnasta Andreea Cristina Verdeș nu există „nu se poate”.
A revenit în forță în competițiile internaționale și a făcut spectacol la Aphrodite Cup 2026, la Atena, unde a obținut medalia de argint la individual compus, aur la minge și bronz la cerc.
Reiau aici un interviu (updatat) pe care l-am realizat în octombrie 2024, cu cea mai longevivă sportivă a lotului național de gimnastică ritmică.
Ne-a arătat tuturor că se poate atunci când crezi în visul tău și treci peste orice obstacol. Componentă a lotului național de gimnastică ritmică al României, Andreea Cristina Verdeș este multiplă campioană națională și câștigătoare a Cupei României, precum și medaliată la competiții internaționale. Cea mai bună sportivă din România la gimnastică ritmică în 2020 și 2021, Andreea Cristina Verdeș a primit din partea Federației Internaționale de Gimnastică titlul de Gimnast de Clasă Mondială.
Andreea Cristina Verdeș, un nume sinonim cu ambiția și performanța, deschide o serie, sper eu, cât mai lungă de interviuri, pe siteul meu. Povestea gimnastei originare din Iași, într-un interviu exclusiv pentru mariancaravan.ro – portalul meu de cultură și educație sportivă.
Cum a început aventura ta în gimnastica ritmică?
Am început gimnastica ritmică la vârsta de 5 ani. Nu întelegeam atunci ce însemna acest sport.
Pentru mine totul era o joacă, așa cum cred că este pentru fiecare fetiță care intră pentru prima dată în sala de gimnastică. Nu mi-au rămas prea multe amintiri de la acea vârstă, doar mici fragmente în care urmăream gimnastele mai mari cum își executau compozițiile.
Mereu m-am întrebat: „Cum pot realiza asemenea lucruri?”. Nu credeam că, mai târziu, aveam să reușesc mai mult decât vedeam atunci prin ochii mei de copil.

Andreea Cristina Verdeș, la primul ei spectacol: Spectacol de Crăciun (2006) – 6 ani
Ce te-a atras la acest sport?
La prima vedere pot spune că m-a atras totul. Obiectele, costumele, mișcările pline de elegantă, grație și expresivitate pe care le vedeam la gimnastele experimentate și care mă fascinau complet. Acum, la experiența pe care am acumulat-o în aproape 20 de ani de gimnastică, pot răspunde exact la fel, dar într-un mod mai profund. De la entuziasmul simțit în așteptarea noilor costume, la curiozitatea și frica de necunoscut în conceperea noilor compoziții.
De la supărarea unei prime competiții la început de an, unde nu totul merge așa cum îți dorești, la fericirea și împlinirea unui exercițiu realizat perfect. De la dezamăgirea simțită atunci când pierzi o medalie, un titlu, la bucuria acumulată când realizezi că ai reușit și că toată muncă ta, a antrenorilor tăi, a dat roade. Lacrimi, tristețe, accidentări, oboseală, eșecuri, bucurie, împlinire, reușite, amintiri de neuitat…….pe toate le ador, pentru că toate fac parte din sportul pe care îl iubesc – GIMNASTICĂ RITMICĂ.
Cum a fost perioada de început?
A fost diferită față de cum încep toate micuțele gimnaste. Nu am făcut parte din grupele de începători. Am ajuns la gimnastică datorită faptului că unul din membrii familiei mele interacționa des, datorită împrejurărilor, cu domnul profesor Radu Constantin. Atunci, în familie s-a luat hotarerea că gimnastică ar fi potrivită pentru a-mi consuma energia. Așa am ajuns să merg la gimnastică de mânuță, în fiecare zi cu bunicul meu, datorită căruia nu am ratat niciun antrenament.
Am început gimnastica sub îndrumarea domnilor profesori Radu Cătălina, Radu Constantin și Cozma Oana. Grupa din care făceam parte se găseau fetițe cu 2 ani mai mari ca mine și care erau deja avansate. La 6 ani am mers la o prima competiție în Izmail-Ucraina, unde am obținut medalia de bronz la exercițiul fără obiect. Un an mai târziu, se realiza echipa de ansamblu în vederea participării la Campionatele Naționale și pentru că eram cea mai mică, cea nouă și fără pic de experiență din echipă, a trebuit să muncesc de două ori mai mult ca să ating nivelul colegelor mele. A fost cel mai important lucru în progresul meu la acea vreme pentru că eram nevoită să învăț cât mai repede și cât mai bine.

Echipa de ansamblu CSS ANGHEL SALIGNY IAȘI, participantă la Campionatele Naționale de Ansambluri 2007 / Andreea – 7 ani
PROMISIUNE DE ZIUA EI
Îmi amintesc și acum un Campionat Național de Ansambluri la București, unde echipa noastră a pierdut prima treaptă a podiumului după mulți ani în care au câștigat doar medalia de aur, din cauza unei greșeli mari făcute de mine.
Competiția avea loc în aceeași zi în care eu împlineam vârstă de 7 ani.
Nu uit acea zi de naștere. Atunci mi-am promis că nu se va mai întâmplă niciodată să cad într-un exercițiu. Am fost foarte supărată atunci.
Când au venit primele rezultate?
Primele rezultate apar desigur repede. Foarte multe competiții, atât naționale cât și internaționale, sunt realizate pe categorii de vârstă și nivel, tocmai pentru a încuraja fiecare sportiv să continue gimnastica. Practic toată lumea pleacă acasă fericită și cu medalia la gât. Pentru mine va rămâne în memorie prima mea competiție, la nivel de începători, unde am luat o primă medalie, cea de bronz , în cadrul Turneului Internațional „Vesela”-Ucraina. Mesajul de pe prima mea diplomă sună așa:
„Scumpă tânără gimnastă!
Pentru tine astăzi este o zi neobișnuită. Participi pentru prima dată la un mare turneu. Desigur, te emoționezi și împreună cu tine se emoționează prietenii tăi, apropiații, antrenorul tău. Nu peste mult timp vei începe desigur să apari pe covoarele altor competiții. Dar pentru totdeauna îți va rămâne în memorie cel dintâi turneu din viata ta pe pământul ospitalier din IZMAIL.
Fie ca “VESELA” noastră sa devină bunul tău talisman.
În mod sincer ,noi îți dorim mult noroc și cele mai strălucitoare victorii.”
Adevăratele rezultate, cele importante, încep să apară în pragul prejunioratului, 11-12 ani, când te afli printre cele mai bune gimnaste din țară, când Federația Română de Gimnastică Ritmică te are în vizor pentru Lotul Național de Juniori și de fapt atunci când doar cei mai buni obțin medalii.
În perioada adolescenței, focusul era exclusiv pe gimnastica ritmică și pe școală sau îți mai făceai timp și pentru viața personală?
Gimnastică ritmică a devenit parte din viață mea. Tot timpul liber îl petreceam la sala de gimnastică. Acolo am crescut sub îndrumarea atentă a domnilor profesori Radu Cătălina și Radu Constantin și acolo am legat cele mai frumoase prietenii. Așa am acumulat în timp cele mai memorabile momente. Am fost și sunt un sportiv 100% dedicat. Am înțeles că pentru mine este mai importantă o oră în plus de odihnă decât o ieșire la un suc cu amicii. Desigur asta nu înseamnă că nu sunt sociabilă, doar că am învățat când îmi pot permite să mă aflu și în alt mediu. Uneori este nevoie și de deconectare, așa că, mai fac excepții.
Au existat momente dificile în care ai vrut să spui STOP? Cum ai gestionat acele situații?
Desigur că au existat astfel de momente. Consider că viață de sportiv nu ar fi la fel de frumoasă dacă ar există doar momente ușor de gestionat. De cele mai multe ori, reușitele vin după perioade dificile, după perioade de “furtună”, iar atunci când reușești să le depășești și să învingi, reușita este de o mie de ori mai frumoasă. Uneori trebuie să cazi pentru a reuși să te ridici de două ori mai puternic. Sportul de înaltă performanță nu este pentru toată lumea, ci doar pentru cei care învață din timp că în viață nimic nu se obține ușor și fără sacrificii. De aceea, de cele mai multe ori sportivii de top sunt puternici, pentru că sportul de performanță îți întărește și formează caracterul.
Eu am reușit să trec peste situații limită având alături de mine o echipa mică. Antrenorii mei Radu Cătălina și Radu Constantin, familia și prietena mea cea mai bună, mi-au fost mereu alături. Dar cea mai importantă persoană, fără de care nu aș fi reușit să ajung până aici este mama mea. Ea mi-a spus mereu: „Ai răbdare! Ce este al tău este pus deoparte”. Fără ea nu aș fi reușit să iau cele mai bune decizii din viața mea, să gestionez fiecare eșec, să trec peste accidentări, să mă ridic atunci când nu mai aveam nicio speranță. A fost cea care m-a împins spre gimnastică atunci când veneam acasă plângând și îi spuneam că nu mai vreau. Ea simțea că pentru mine nu era momentul potrivit. Și avea dreptate. Ea a fost stâlpul meu de sprijin în cele mai grele situații. I love you, mom!
Care consideri că este cel mai frumos moment din cariera ta de sportivă?
Campionatul Mondial de la Sofia 2022. După participarea în finala mondială la minge, gimnasta care m-a inspirat cel mai mult în tot parcursul meu, m-a postat pe pagina sa de socializare și m-a felicitat. Deși prezența în finală venea după o absență a României de aproape 30 de ani, iar acest rezultat devenea unul dintre cele mai importante din cariera mea, bucuria simțită după ce am văzut că idolul meu mi-a scris, a fost mai mare decât fericirea rezultatului. Această amintire va rămâne pentru totdeauna în inima mea.
Dar cea mai mare dezamăgire?
Nu-mi place să le numesc dezamăgiri. Consider că lucrurile se întâmplă într-un anumit mod pentru că așa trebuie să fie. Ce ne face să ajungem în acel punct depinde doar de alegerile noastre, iar dacă noi am ales greșit, învățăm din greșeli, iar data viitoare procedăm diferit pentru ca acele greșeli să nu se mai repete. Doar în acest mod putem ajunge cât mai aproape de perfecțiune. Dezamăgirile, eșecurile, greșelile ,fac parte din procesul succesului.
Care ar fi, în opinia ta, „ingredientele” performanței în gimnastica ritmică?
Dorință și pasiune. Daca vrei, poți. Important este să iți dorești suficient de mult.
Cum reușești să te motivezi înaintea unei competiții? Cum sunt clipele premergătoare intrării pe covorul de concurs? La ce te gândești în acele clipe?
Fiecare competiție este diferită. Dacă trebuie să întru în concurs seara sau după-amiaza, caut să citesc o carte. Este una din activitățile care mă poate face să uit de emoții pentru câteva ore. Mă odihnesc și nu urmăresc rețelele de socializare. Prefer să mă joc pe telefon, să mă uit la un serial sau să urmăresc videoclipuri care nu au legătură cu gimnastica. Asta mă mai deconectează. Sunt destul de stresată în ziua concursului așa că nu urmăresc competiția decât după ce concurez eu. Sunt un sportiv foarte emotiv și recunosc că momentele premergătoare intrării pe covorul de concurs sunt foarte grele. De cele mai multe ori caut să-mi înlătur gândurile negative, spunându-mi lucruri pozitive. Știu că sunt capabilă să realizez tot ceea ce mi-am propus, dar în momentele competițiilor, odată cu apropierea intrării pe covor, îmi scade încrederea în mine, așa că este nevoie mereu să-mi reamintesc că pot. Îmi concentrez atenția pe respirație.

Antrenoarea mea, Cătălina Radu, mă îmbrățișează, respirăm amândouă odată și lăsăm la intrarea covorului orice gând negativ. Mergem înainte, până la capăt, cu încredere și putere. – Andreea Cristina Verdeș
Cum ai caracteriza relația cu antrenorii care au lucrat cu tine, Cătălina Radu și Constantin Radu?
Am pășit în sala de gimnastică la vârstă de 5 ani, o vârstă la care încă nu ai formată pe deplin educația. Am petrecut mai mult timp alături de antrenori, în sala de antrenament, în cantonamente și competiții, decât acasă cu părinții. Sunt cei care mi-au format în mare parte caracterul și cei cărora le datorez tot ceea ce sunt astăzi. Mi-au fost și îmi sunt în continuare ca mamă și ca tată și nu pot spune nimic mai mult decât că îi iubesc. Le mulțumesc pentru tot!

Ai un model în gimnastica ritmică? Dacă da, cine anume și ce te-a impresionat la sportiva respectivă?
Anna Rizatdinova, reprezentanta Ucrainei, multiplă medaliată la Camionatele Europene și Mondiale și medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de la Rio. Anna mi-a arătat prin evoluția sa că gimnastica ritmică nu este doar pentru sportivele tinere, că rezultatele pot să apară și mai târziu și că răbdarea este una din cheile reușitei. Voința și determinarea de care a dat dovadă pe tot parcursul carierei sale, m-au inspirat și m-au motivat să continui indiferent de situații. Eleganța, feminitatea și expresivitatea erau punctele sale forte în compoziții, ceea ce m-a făcut să mă uit cu drag la execuțiile sale. Prin ea, mi-am descoperit dragostea pentru acest sport.
Privind în urmă, se poate spune că gimnastica ritmică a fost o alegere inspirată în cazul tău? Care ar fi argumentele pentru o astfel de concluzie?
A fost cea mai inspirată alegere. Nu regret absolut nimic. Dacă a-și putea să dau timpul înapoi, la vârsta la care am început, aș face-o de dragul de a trece încă o dată prin fiecare moment din tot acest parcurs al meu. În altă viață a-și fi făcut cu siguranță aceeași alegere pentru că am o viață specială.
Sunt adolescenți care la vârsta mea nu știu care le este calea, care nu au realizări și pe care nu-i cunoaște nimeni. Gimnastica ritmică mi-a oferit posibilitatea de a realiza lucruri pe care alți oameni nu reușesc să le facă într-o viață, mi-a oferit posibilitatea de a mă afirmă, de a fi cineva, de a da valoare numelui meu. Chiar a fost cea mai bună alegere pentru că reușesc să-mi trăiesc viața făcând ceea ce-mi place și ceea ce iubesc.
Povestește-ne puțin despre activitatea ta din prezent.
În prezent sunt arbitru cu brevet internațional. Desigur nu am neglijat nici studiile. După ce am absolvit masterul în Educație Fizică și Sport la Iași, cu specializare în Educație Fizică și Sportivă Școlară, am luat hotărârea de a mă înscrie la un nou master, tot în cadrul Facultății de Educație Fizică și Sport din Iași, cu specializare în Fitness și Estetică Corporală, iar în iunie voi susține disertația. Am continuat studiile în cadrul Școlii Postliceale de antrenori „Ioan Kunst Ghermănescu” din București, și, după finalizarea studiilor, am obținut carnetul de antrenor cu specializare în gimnastică ritmică.

Cursul festiv – Facultatea de Educație Fizică și Sport Master – Promoția 2024
Ce sfaturi le-ai da micuțelor sportive care vor să-ți calce pe urme?
Sper ca fiecare micuță sportivă să aibă răbdarea și determinarea pe care am avut-o eu. Să nu renunțe niciodată la visurile lor, să asculte cu sfințenie de antrenorii lor și cel mai important să pună suflet în fiecare minut pe care îl oferă gimnasticii ritmice. Să-și imagineze imposibilul și să creadă în ele. Sunt convinsă că imposibilul va deveni posibil.
Cel mai mare vis al tău?
O gimnastă, crescută de mine, să ajungă la Jocurile Olimpice. Sunt conștientă că până acolo sunt foarte multe de îndeplinit. De la reușita primei medalii, la Campioane Naționale, la gimnaste în Lotul Național, la participări în cele mai importante competiții din Europa și din lume, până la componente ale Lotului Olimpic. Toate acestea duc la împlinirea și reușita mea în acest sport, dar o calificare la Jocurile Olimpice rămâne cel mai important vis al meu.
Nimic nu ar fi posibil fără sprijinul și contribuția adusă în drumul spre performanțe. Mulțumesc doamnei președinte Irina Deleanu și Federației Române de Gimnastică Ritmică, domnului Primar Mihai Chirica și Primăriei Municipiului Iași, Universității Alexandru Ioan Cuza și Facultății de Educație Fizică și Sport, organizației Ajut Eu și Fundației Mereu Aproape. Împreună am reușit!
Andreea Cristina Verdeș
CARTE DE VIZITĂ
Data și locul nașterii: 18.10.2000, Iași
Maestră a Sportului – titlu oferit de Ministerul Tineretului și Sportului (în prezent Agenția Națională pentru Sport)
Gimnast de Clasă Mondială – titlu oferit de Federația Internațională de Gimnastică
Studii: Licență-Facultatea de Educație Fizică și Sport Iași
Master-Facultatea de Educație Fizică și Sport Iași
REZULTATE NAȚIONALE
6 titluri de campion național juniori 2015 (individual compus, echipe și obiecte)
4 ani la rând campioană națională școlară absolută seniori 2016-2019
14 titluri de campion național seniori (echipe, individual compus și pe obiecte) 2016-2024
Câștigătoarea Cupei României de 8 ori (Juniori-Seniori 2014-2024)
Cea mai bună sportivă de ritmică în anul 2020, 2021
REZULTATE INTERNAȚIONALE
- 2 medalii de bronz Juniori Turneul International Turcia 2014
- 4 medalii de argint si una de bronz Juniori Turneul International Bulgaria 2015
- Locul 8 Cupa Mondiala a Cluburilor Japonia (echipa Romaniei) 2016
- Campioana Absoluta Seniori Turneul International Belgia 2016
- 2 medalii de aur si 2 de argint Truneul International DUGIM Cup Emiratele Arabe 2016 Seniori
- Medaliata cu bronz la maciuci Turneul Internatinal Cupa Irina Deleanu 2017 Seniori
- Medalie de aur, 2 de argint si una de bronz Turneul International Ciudad de Leon Spania 2018 Seniori
- 2018 Obținerea calificarii la Jocurile Europene Minsk 2019 Seniori
- Locul 5 finală la panglică Jocurile Europene Minsk 2019 Seniori
- 4 medalii de bornz Test Event Minsk 2019 Seniori
- Locul 10 Campionatul European Kiev Seniori 2020
- Locurile IV si VI Grand Prix Moscova 2021 Seniori
- Locurile VI si VIII Cupa Mondială Baku 2021 Seniori
- Locul VIII Cupa Mondială Sofia 2021 Seniori
- Locurile V, VI,VII World Challenge Cluj 2021 Seniori
- Finalistă Campionatele Mondiale Japonia 2021 Seniori
- Locul VII Cupa Mondială Pesaro 2022 Seniori
- Locul VIII Campionatul Mondial Sofia 2022 Seniori
- Locurile V, VII si VIII Jocurile Mondiale Universitare China 2023 Seniori
- Campioana Balcanică Absolută Muntenegru 2023 Seniori
- Finalistă Cupa Europei 2024
- Medalie de aur, cinci de argint si 2 de bronz Campionatul Balcanic Muntenegru 2024 Seniori
- Finalistă individuală a Campionatelor Europene din 2017 până în 2023
Cea mai importantă persoană, fără de care nu aș fi reușit să ajung până aici, este mama mea. Ea mi-a spus mereu: “Ai răbdare! Ce este al tău este pus deoparte”. Fără ea nu aș fi reușit să iau cele mai bune decizii din viața mea, să gestionez fiecare eșec, să trec peste accidentări, să mă ridic atunci când nu mai aveam nicio speranță. A fost cea care m-a împins spre gimnastică atunci când veneam acasă plângând și îi spuneam că nu mai vreau. Ea simțea că pentru mine nu era momentul potrivit. Și avea dreptate. Ea a fost stâlpul meu de sprijin în cele mai grele situații. I love you, mom! – Andreea Cristina Verdeș
FLASH INTERVIU
Alte sporturi preferate: volei și patinaj artistic
Munte sau mare? – mare
Culoarea care te reprezintă: verde, de la… Verdeș
Motto după care te ghidezi: Nu am totul, dar iubesc tot ceea ce am!
Gimnastica ritmică mi-a oferit posibilitatea de a realiza lucruri pe care alți oameni nu reușesc să le facă într-o viață, mi-a oferit posibilitatea de a mă afirmă, de a fi cineva, de a da valoare numelui meu. Chiar a fost cea mai bună alegere pentru că reușesc să-mi trăiesc viața făcând ceea ce-mi place și ceea ce iubesc.
Andreea Cristina Verdeș
Pentru ilustrarea acestui interviu au fost folosite fotografii din arhiva personală a sportivei, unele dintre ele fiind realizate de fotografi profesioniști.
https://mariancaravan.ro/interviurile-mc-andreea-cristina-verdes-mama-a-fost-stalpul-meu-de-sprijin-in-cele-mai-grele-situatii/


Niciun mesaj momentan